Chimicalele din cosmetice

Parlamentul European a adoptat anul acesta un regulament referitor la noi reguli de securitate în ceea ce privește produsele cosmetice. Reglementarea Parlamentului European prevede obligativitatea enumerării nanomaterialelor din compoziția produselor cosmetice și publicarea unui catalog cu toate produsele cosmetice care conțin nanomateriale.

O altă preocupare a specialiștilor europeni este legată de substanțele CMR (produse cancerigene, mutagene și toxice pentru reproducere) din compoziția produselor cosmetice. ” În acest sens producătorii de cosmetice sunt obligați să listeze toate ingredientele pe care le folosesc și să respecte un standard de siguranță. În plus, eticheta trebuie tradusă în limba română”, a subliniat medicul specialist dermatolog Oana Clătici.

Medicul a precizat că unele ingrediente ale produselor cosmetice sunt periculoase pentru sănătate, și a dat exemplul unor rujuri (în special cele long-lasting) care conțin plumb – o neurotoxină ce se acumulează în organism prin aplicare frecventă și determină afectarea sistemului nervos. De asemenea, medicul a atras atenția asupra substanțelor toxice aflate în compoziția deodorantelor, cremelor, produselor pentru îngrijirea părului și în oje.

Două dintre acestea merită „remarcate”, fie și pentru faptul că au efecte negative asupra sănătății: formaldehida (care poate determina alergii, crize de astm bronșic, oboseală, cefalee și tulburări ale sistemului imunitar) și parabenii (care pot produce reacții alergice,  se acumulează în organism și sunt incriminați pentru apariția cancerului, în special cel de sân).

După ce am citit articolul din ziarul Adevărul, am luat la rând etichetele produselor cosmetice pe care le folosesc în mod curent. Dintre toate, numai șamponul de păr Johnson’s nu conținea nici formaldehida, nici parabeni, și asta probabil pentru că este Baby Shampoo. În schimb, absolut toate loțiunile, cremele și celelalte șampoane aveau în compoziție fie formaldehida, fie parabeni – methylparaben, ethylparaben, butylparaben, propylparaben, isobutylparaben… asta pentru a nu mai vorbi despre tot felul de methylisothiazoline, phenoxyethanol, etidronic acid, guar hydroxypropyltrimonium chloride, butylphenyl methylpropional, hydroxyisohexyl 3-Cyclohezene carboxaldehyde etc etc etc etc

Citind această listă mi-am amintit de sfaturile excepționalului doctor farmacist Ovidiu Bojor, care cu mulți ani în urmă atrăgea atenția asupra nocivității cosmeticelor și propunea întoarcerea la produsele naturale. Sigur că în fața diversității produselor cosmetice nu se întoarce nimeni cu ușurință la spălatul pe păr cu gălbenuș de ou sau la înlocuirea cremei cu ulei de măsline… dar, totuși, informațiile legate de nocivitatea produselor cosmetice din rafturile magazinelor ar trebui să fie punctul de cotitură într-o schimbare de comportament, și chiar dacă nu vom reveni la gălbenușul de ou, măcar să devină un reflex „de supraviețuire” citirea etichetei și căutarea unei soluții mai puțin dăunătoare. Recomandarea medicului specialist dermatolog Oana Clătici trimite spre dermatocosmetice (cosmeticele care se găsesc în farmacii). Sunt mai scumpe, dar în timp s-ar putea dovedi o investiție bună pentru sănătatea noastră.

Sursa: Adevărul, 21 octombrie 2009, „Cosmeticele, la control”, articol semnat de Liana Hainăroșie

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: